.jpg)
La urma urmei, ce l-a costat pe premierul rus Vladimir Putin sa-l imbratiseze pe premierul polonez, liberalul Donald Tusk? Doar îl invitase si cu trei zile înainte la comemorarea masacrului de la Katyn, ocolind deliberat tocmai invitarea celui care reprezenta natiunea poloneza, Presedintele tarii - conservatorul Lech Kaczynski. Multi polonezi au fost impresionati de gestul premierului Putin (asa a fost impresionat si Presedintele Bush când l-a privit în ochi si a crezut ca-i vede pâna în adâncul sufletului). Publicatia stângii liberale, Gazeta Wyborcza, încearca sa mentina starea de soc emotional. Cotidianul rival, Rzeczpospolita, acuza chiar Gazeta Wyborcza de "operatiune de manipulare" a opiniei publice.
Dincolo de efuziuni sentimentale mai mult sau mai putin jucate, care, în orice caz, nu costa nimic, Polonia se confrunta cu o decizie fundamentala în saptamânile si lunile ce urmeaza: independenta energetica. Rzeczpospolita avertiza recent: Atentie la gaz!
Si Andrzej Kublik, jurnalist la sectiunea afaceri (nu la redactia politic) a Gazetei Wyborcza, constata sec in textul pe care vi-l propunem spre lectura: "de pe scena politică au iesit cei mai tari sustinatori ai asigurarii aprovizionarii Poloniei cu gaze şi petrol de la diferite surse."
Cum vor arata dupa dezastrul de la Smolensk dezbaterile legate de securitatea energetică? De pe scena politică au iesit cei mai tari sustinatori ai asigurarii aprovizionarii Poloniei cu gaze şi petrol de la diferite surse.
"Sondajele de opinie realizate la sfarsitul anului trecut arata că majoritatea polonezilor se pronunta pentru diversificarea surselor de aprovizionare cu materii prime, chiar dacă aceasta presupune costuri suplimentare", a spus cu două săptămâni înainte de dezastrul de la Smolensk Seful Cancelariei Prezidentiale Władysław Stasiak la deschiderea la [palatul] Belvedere a unei conferinţe privind noul acord de furnizare a gazului pe care intenţionează să-l semneze guvernele Poloniei şi Rusiei. Stasiak nu a ascuns aprecierea critică a acordului, temându-se că acesta va creşte dependenţa de Gazprom a Poloniei poate să împiedice construcţia terminalului de gaz, care ar trebui sa furnizeze Poloniei gaze din noi surse. Pentru aceleaşi motive, noul acord de gaz al Poloniei cu Rusia a fost criticat de asemenea de şeful Oficiului Naţional de Securitate Aleksander Szczyglo şi de deputatele PiS Grażyna Gęsicka si Aleksandra Natalli-Świat. Toti acestia acestea, împreună cu Władysław Stasiak au murit în dezastrul de la Smolensk.
|
"Lenin a vorbit oarecând despre cei care îsi vand propriul ştreang. Noi nu ne vom vinde ştreangul", a spus Preşedintele Kaczynski acum patru ani despre ideea de a asocia Polonia la construirea Gazoductului Nordic.
|
,, |
O parte din avertismentele lor au fost impartasite de către Ministerul Afacerilor Externe, conform celor dezvaluite la câteva ore după conferinţa de la Belvedere de catre Ministerul Economiei.
Soarta a facut ca dezastrul de la Smolensk sa aiba loc la o zi după deschiderea oficială a conductei de gaz Nord Stream, care va aproviziona cu gaz rusesc direct Europa de Vest, ocolind „teritoriile de tranzit " baltice - cum a spus preşedintele rus Dmitri Medvedev. Aceasta investitie a provocat critici din partea autorităţilor poloneze, şi unul dintre adversarii săi puternic a fost Preşedintele Lech Kaczynski, care, de asemenea, a murit în accident în regiunea Smolensk. "Lenin a vorbit oarecând despre cei care îsi vand propriul ştreang. Noi nu ne vom vinde ştreangul", a spus Preşedintele Kaczynski acum patru ani despre ideea de a asocia Polonia la construirea Gazoductului Nordic. A fost o aluzie la cuvintele liderului bolşevicilor despre capitalişti, care, pentru profit, sunt gata să vândă ştreangul cu care vor fi spânzuraţi.
Securitatea energetică a fost, fără îndoială, unul dintre pilonii activităţii politice a preşedintelui Kaczynski. Consiliului Naţional de Securitate al presedintelui, în urma conflictului gazelor dintre Rusia şi Ucraina în 2006, s-a pronuntat pentru construirea unui terminal de gaze pentru aprovizionarea cu gaz a Poloniei din noi surse. Din iniţiativa preşedintelui Lech Kaczynski în 2007 la Cracovia s-a organizat reuniunea la nivel înalt, a presedintilor Poloniei, Ucrainei, Lituaniei, Georgiei şi Azerbaidjan-ului privind crearea „coridorului energetic" catre sursele de petrol şi gaz din bogatele zacaminte de la Marea Caspică spre Europa. Summit-uri ulterioare au avut loc la Vilnius, Kiev şi Baku, iar iniţiativa de a crea un "coridor energetic" a castigat sprijinul altor ţări europene, al Comisiei Europene şi al SUA.
În realitate, lucrarile pentru asigurarea furnizarii de energie din regiunea Caspică spre Europa, si-au încetinit însa ritmul de după războiul Rusiei cu Georgia din august 2008, când bombardarea conductelor de petrol georgiene a pus sub semnul întrebării siguranţa tranzitului de petrol pe aceasta ruta.
| ,, |
Lucrarile pentru asigurarea furnizarii de energie din regiunea Caspică spre Europa, si-au încetinit însa ritmul de după războiul Rusiei cu Georgia din august 2008, când bombardarea conductelor de petrol georgiene a pus sub semnul întrebării siguranţa tranzitului de petrol pe aceasta ruta.
|
Securitatea energetică a fost de asemenea una dintre principalele teme ale convorbirilor preşedintelui Kaczynski în cursul ultimei vizite in strainatate efectuate cu doua zile înainte de accident în Lituania. La Vilnius, Preşedintele Kaczynski a vorbit cu preşedintele Lituaniei, Dalia Grybauskaite despre construcţia conectorului de alimentare cu gaz şi podului electroenergetic dintre Polonia şi Lituania. De asemenea, s-a discutat viitorul rafinăriei Mazeikiai, pe care Orlen a cumpărat-o în 2006, cu sprijinul preşedintelui Lech Kaczynski. Actuala conducere a Orlen nu exclude vânzarea acţiunilor Mazeikiai unor investitori din Rusia.
În aceste iniţiative internaţionale ale Preşedintelui, un rol important l-a jucat ministrul său, Mariusz Handzlik, o alta victima a dezastrului de la Smolensk.
De securitatea energetica s-a ocupat Şeful Statului Major General generalul Franciszek Gągor, care de asemenea a murit în dezastrul de la Smolensk. Cu un an în urmă, la o conferinţă internaţională "NATO - Provocări şi sarcini", Gen. Gągor a subliniat că NATO are nevoie de un „drept [international] privind energia" pentru a face faţă noilor ameninţări reprezentate de utilizarea energiei ca armă în conflictele internaţionale.