Text integral pe site-ul postului Radio Vocea Basarabiei
(...)
Preşedintele Kaczynski a murit pentru că a vrut să dea comemorării masacrului importanţa pe care considera el că o merită evenimentul.
Dar în acelaşi aprilie, de data aceasta al anului 1941, 3000 de români bucovineni au fost seceraţi criminal de mitralierele bolşevicilor în localitatea Fântâna-Albă din nordul Bucovinei, în încercarea de a trece în ţara lor peste o graniţă instaurată pe nedrept în urma ocupaţiei sovietice. Din iunie 1940 până în martie 1953, au fost deportaţi în Siberia sute de mii de români basarabeni, iar destinele altor câteva milioane, rămase sub ocupaţie, au fost distruse prin alte metode inumane. Documentele istorice de arhivă ne dezvăluie şi numărul victimelor care au decedat ca urmare a Foametei organizate în Basarabia în 1947 - trei sute de mii. Prin Rezuluţia nr. 1723 din 28 aprilie 2010, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei califică Foametea organizată de regimul stalinist şi soldată cu moartea a milioane de oameni nevinovaţi, inclusiv în R. Moldova, ca fiind o crimă împotriva umanităţii.
Astfel: masacrul românilor bucovineni de la Fântâna-Albă, foametea din '47 şi martiriul basarabenilor deportaţi în gulaguri, acestora adăugându-li-se torturile din beciurile NKVD-iştilor şi gropile cu var din preajmă, gropi în care erau aruncaţi de vii românii noştri basarabeni. Este greu să ştergi din memorie asemenea crime. Pentru aceste crime încă nu şi-a cerut nimeni iertare!
Spre ruşinea clasei politice româneşti, calvarul bucovinenilor şi basarabenilor rămâne necunoscut pentru societatea românească. (...)
În Polonia - lacrimi, salve de tun în memoria celor masacraţi la Katyn, dar şi toată compasiunea şi recunoştinţa exprimată urmaşilor acestora. În România - funcţionari operând dosarele urmaşilor celor lipsiţi de cetăţenia română peste noapte şi masacraţi de bolşevici în Basarabia, Bucovina şi Siberia cu maximă duritate şi exigenţă administrativă ori, pe alocuri, cu o nepăsare birocratică inumană. (...)